Imaginea completă a datoriei publice a tuturor țărilor europene pentru care există cifre. Cu cât datoria este mai mare, cu atât o țară are mai puțin spațiu de manevră când o criză sau un război costă bani în plus și cu atât crește riscul unor dobânzi mai mari, al unor creșteri de taxe sau al inflației.
Banii sunt adesea primul semn că ceva începe să se schimbe. Cu mult înainte ca rafturile să fie goale, vezi tensiunea în datorii, dobânzi și cursuri de schimb. Dacă urmărești aceste semnale, ai timp să te pregătești calm.
O țară cu datorie mare și dobânzi mari are mai puțini bani disponibili când lovește o criză. Urmează tăieri de cheltuieli, taxe mai mari sau bani nou tipăriți, iar tu simți asta în buzunar.
În războaie și crize majore, guvernele au creat adesea bani în plus pentru a-și plăti cheltuielile. Rezultatul a fost de obicei inflația: economiile și-au pierdut valoarea.
Când o monedă scade rapid, ca hrivna în 2014–2015 sau rubla în 2022, acesta este un semn de panică, fugă de capital sau sancțiuni. Tot ce vine din străinătate, cum ar fi carburanții și medicamentele, se scumpește imediat.
Dacă investitorii cer brusc o dobândă mult mai mare unei țări, înseamnă că se îndoiesc că va putea rambursa. Așa a început criza euro în Grecia, în 2010.
Într-o criză financiară, băncile se pot închide temporar sau pot limita retragerile, ca în Cipru în 2013 și în Grecia în 2015. De aceea recomandăm să ții numerar acasă.
Pe acest site urmărim datoria publică din Europa, datoria proprie a UE, dolarul și datoria SUA, rubla și hrivna, precum și bitcoinul și argintul. Fără predicții, doar semnale.
Semnalele nu sunt certitudini. Folosește-le ca să-ți pui la punct baza la timp: apă, hrană, numerar și un plan. Nu este consultanță financiară. Citește și: ce face războiul cu banii
Pe lângă datoriile statelor membre, Uniunea Europeană se împrumută și ea. Comisia Europeană face acest lucru vânzând obligațiuni investitorilor, cum ar fi bănci, fonduri de pensii și bănci centrale din întreaga lume. Banii pe care UE îi împrumută mai departe țărilor sunt rambursați de acele țări; partea de granturi, în principal fondul de redresare post-COVID, este rambursată din bugetul UE, deci în final de statele membre. Nu este datoria Băncii Centrale Europene.
În aceste țări, statul are mai multe active financiare decât datorii, mai ales datorită fondurilor constituite în anii buni. Așadar, datoria brută nu spune totul.
Sursă: Eurostat, valoarea financiară netă a administrației publice, primul trimestru din 2026 (provizoriu). Liechtenstein: FMI. Monaco: calcul propriu pe baza cifrelor guvernamentale, greu comparabil. Toate celelalte țări europene au datorie netă.
PIB-ul înseamnă tot ce produce o țară într-un an. Țările UE au convenit ca datoria să nu depășească 60% din PIB.
| Țară | Datorie | În euro | % PIB | Variație | La data | Sursă |
|---|
Țările UE și Norvegia: Eurostat, primul trimestru din 2026, cifre provizorii conform definiției UE. Următorul trimestru este așteptat să fie publicat la sfârșitul lunii octombrie.
Celelalte țări: cele mai recente cifre oficiale ale ministerelor, institutelor de statistică sau ale FMI. Definițiile și datele de referință diferă.
Variația este în moneda proprie a țării, față de data de referință anterioară indicată.
Informații generale, nu consultanță financiară.